Smiles of a Summer Night (1955)

Vorbind despre geneza filmului Smiles of a Summer Night (1955) in Bergman despre Bergman, regizorul suedez spune:

„In ceea ce priveste Smiles of a Summer Night, in acea perioada aveam nevoie de un nou succes. Traversam una dintre cele mai dificile perioade din viata mea. Pentru cativa ani am fost producator la teatrul din Malmö, perioada Harriet se terminase si i-am promis lui Carl-Anders Dymling ca urmatorul meu film va fi o tragedie. El mi-a sugerat ca daca este vorba despre o piesa serioasa, atunci nici nu mai trebuie sa imi bat capul sa fac filmul in acea vara. Aveam nevoie de bani, asa ca am considerat ca este mai intelept sa fac o comedie. Imi amintesc cum, dupa aceea, cand a vazut filmul, seful biroului de productie mi-a spus ca totul fusese o eroare de calcul ingrozitoare. Filmul nu era amuzant. Era stilizat. Era prea penibil si prea lung. S-a mai plans si de faptul ca era in costume de epoca si ca atunci filmele cu costume de epoca nu aveau incasari bune“.

La festivalul de la Cannes din 1956, Smiles of a Summer Night a primit Prix de l’Humour Poétique. Bergman nu a stiut ca filmul a fost prezentat in cadrul festivalului:

„Eram in toaleta si citeam ziarele. Si citesc: filmul suedez laureat la Cannes, filmul suedez face senzatie sau ceva de genul asta. Ce naiba de film poate fi asta, m-am intrebat. Cand am vazut ca era Smiles of a Summer Night nu mi-a venit sa cred“.

In filmele lui Bergman exista numeroase trimiteri satirice la muzica clasica si Smiles of a Summer Night este unul dintre ele. Spre exemplu, vizita nocturna a lui Frederik la amanta sa Désirée este intrerupta de sosirea rivalului sau. Pentru a-si pastra calmul, Frederik fredoneaza o bucata muzicala din opera lui Mozart Don Giovanni, in care acesta incearca sa seduca o tanara mireasa.

Capodoperele muzicale din perioada romantica transmit perfect singuratatea si li se potriveste superb rolul de „factori emotionali“. Utilizarea referintelor muzicale ramane foarte conventionala. Mai mult, Bergman se parodiaza pe sine in Smiles of a Summer Night, cand Henrik, abatut din cauza ghinionului sau in dragoste, se grabeste la claviatura pianului pentru a interpreta cu pasiune fragmente scurte si foarte bine insusite din Chopin (Impromptu), Liszt (Dream of Love) si Schumann (Soaring).


Nu fi egoist...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someoneShare on TumblrDigg thisShare on Reddit

Leave a comment

20 + eighteen =