Seth Friedman clasifica filmele precum The Sixth Sense (1999) – regia M. Night Shyamalan, construite in jurul unei intorsaturi culminante de perceptie in timp ce ascunde lipsa de fiabilitate narativa sub acoperirea conventiilor generice consacrate, drept „filme dezorientante“. El considera ca aceasta categorie constituie un gen in sine, pretinzand ca un film de genul The Sixth Sense ar fi mai bine descris ca film dezorientant decat ca film horror.
Cineastii pot folosi tehnica intorsaturii de situatie pentru a invoca un set familiar de asteptari de gen la inceputul si in mijlocul unei naratiuni, doar pentru a-l inlocui cu un set complet diferit la sfarsit, indepartand astfel sau transformand orientarea initiala a genului. The Sixth Sense incepe ca o poveste conventionala cu fantome, cu personajele principale aparandu-se impotriva intrusilor supranaturali si ajunge sa se transforme in altceva. Aceasta trecere face obiectivele narative initiale lipsite de sens, de vreme ce fantomele nu mai sunt obiecte ale terorii. Noile obiective sunt terapeutice: punctul culminant este atins atunci cand personajele se impaca cu propriile decese traumatice. Pentru a face asta, trebuie sa renunte la insistenta lor asupra autoritatii morale si a institutiei narative, surse de intensa disonanta in fazele incipiente, si sa accepte ca au murit deja. Muzica este esentiala pentru acest mesaj. The Sixth Sense apeleaza cu abilitate la efecte infricosatoare (texturi amorfe, socuri percutante, timbre si registrii tulburatori, tensiune in crestere, aluzii distorsionate la muzica religioasa), in conformitate cu conventiile horror-ului.
Coloana sonora pentru The Sixth Sense, compusa de James Newton Howard, poate fi impartita in patru grupe principale, legate de expresia de spaima, mister, inocenta si tristete, si consolare:
- Pentru secventele conventionale de groaza, exista o paleta bogata de sunete orchestrale si electro-acustice dedicate efectelor de spaima ce variaza de la amenintarea iminenta pana la socul brusc si teroarea violenta. Aceste pasaje muzicale sunt, de obicei, subordonate atmosferei si actiunii.
- O alta grupa muzicala surprinde sentimentul de stranietate asociat cu temele fenomenelor supranaturale si al perceptiilor extrasenzoriale. Cea mai importanta expresie a acestei aure misterioase este motto-ul. Acesta este expansiv si calm, dar armonios ambivalent, alunecand cromatic inainte si inapoi intre un acord minor si unul major. Melodia suna ca si cum ar fi neterminata la sfarsit si include pasi straini armoniei.
- O a treia grupa este asociata in primul rand cu Cole (Haley Joel Osment). Muzica de pian care introduce personajul sau, desi discordanta, are un profil ritmic/armonic distinct si, astfel, proiecteaza o identitate tematica puternica. (Malcolm [Bruce Willis], pe de alta parte, nu are o tema muzicala proprie). Tema lui Cole este ambivalenta din punct de vedere emotional, evocand inocenta in formele sale simple si tristetea in culoarea modala minora, urmarind o calitate reverberanta si armonii pregnante nefinalizate la sfarsitul piesei. Exista, de asemenea, o aluzie subtila sinistra la aceasta muzica. Gruparea metrica ciudata totalizeaza 13 masuri muzicale, in timp ce duetul de suflatori suna ca o trimitere embrionara la Dies Irae, imn religios latin citat frecvent in muzica de film datorita conotatiilor sale macabre. Asertiunea initiala a temei lui Cole – comuna si blanda in anumite privinte, dar, in acelasi timp, anormala si tulburatoare – surprinde aspectele duale ale personajului sau.
- In final este muzica ce exprima consolarea. Acest tip de muzica apare pentru prima data pasager in timpul debutului lui Cole, cand, alergand pe strazile din Philadelphia, ajunge la usa unei biserici. Pentru o clipa, tiparul oscilant lasa loc unei texturi calme, asemenea unui imn; culorile orchestrale sunt mai calde, prin adaugarea harpei si a cornului. Tonul este inca unul trist, dar pasajul sugereaza odihna si confort, indicativ al bisericii ca loc de refugiu. Melodii mai extinse care exprima consolarea apar cand Malcolm se uita pentru prima oara la inregistrarea nuntii si la finalul filmului.
http://youtu.be/9YUnOaDkxt4
http://youtu.be/WL-zX7FtIVM
