Unul dintre filmele care a ieșit în evidență în anul 2008 este fără îndoială The Curious Case of Benjamin Button (2008) a lui David Fincher, bazat pe o nuvelă de F. Scott Fitzgerald. Povestea urmarește viața unui om care trăiește o îmbătrânire inversată. La nașterea sa, în New Orleans în 1918, Benjamin (interpretat în mare parte de Brad Pitt cu ajutorul efectelor digitale) are corpul unui om foarte bătrân. Tatăl său zăpăcit, care deplânge pierderea mamei lui Benjamin la naștere, îl abandonează la un azil de bătrâni. Sub îngrijirea lui Queenie (Taraji P. Henson), care lucrează la azil, Benjamin se adaptează procesului său ciudat de îmbătrânire. Curând el învață să meargă, iar la vârsta de 12 ani o întâlnește pe Daisy (inițial interpretată de Elle Fanning, când Daisy are șase ani).
Când devine capabil fizic, Benjamin părăsește New Orleans-ul și petrece perioada celui de-al Doilea Război Mondial lucrând pe un remorcher. După ce se încheie războiul, Benjamin se întoarce în New Orleans pentru a o vedea pe Queenie. O întâlnește și pe Daisy (acum interpretată de Cate Blanchett), care a devenit o balerină realizată. Din dragostea lor rezultă un copil pe nume Caroline, căreia nu îi este permis să își cunoască tatăl. Ani mai târziu, Caroline (Julia Ormond), ajunsă la maturitate, află de Benjamin după ce citește din jurnalul acestuia, în timp ce Daisy suferă într-un spital din New Orleans, iar uraganul Katrina se apropie.
Pentru acest film, narat de Brad Pitt pentru părțile cu jurnalul lui Benjamin, compozitorul francez Alexandre Desplat a creat o partitură emoțională subtilă care îi urmărește viața lui Benjamin de la epoca regtime și până la moartea acestuia în 2003. Tema muzicală compusă pentru Benjamin are o construcție la care Desplat se referă ca la „mersul înapoi“, cu o melodie construită pe un motiv muzical din patru note, care coboară în trepte într-o gamă minoră. Această temă, care aduce în prim plan un saxofon alto, arpegii de pian și o celestă, este introdusă imediat după nașterea lui Benjamin, când tatăul său, Thomas Button (Jason Flemyng), îi aude pentru prima oară țipătul. Această temă revine de multe ori, inclusiv în scena în care Benjamin pleacă de acasă pe mare și atunci când se împrietenește cu o femeie măritată (Tilda Swinton). Aici, armonia gamei majore și tonurile de țambal reflectă optimismul crescut al lui Benjamin cu privire la propria sa viață.
O temă recurentă de vals pentru pian și coarde este auzită pentru prima dată când Queenie îi arată copilul prietenei sale Tizzy (Mahershala Ali) și decide să îl crească. Această temă, care include tonuri ca de clopot de celestă, este auzită din nou când începe nararea lui Benjamin. Tema lui Daisy constă dintr-un motiv de coarde pentru trompete, introdus când Daisy își vizitează bunica ce locuiește la azil. Această temă este interpretată de o harpă când Daisy îl trezește pe Bejamin în toiul nopții și îl roagă să se bage cu ea sub un pat, unde își pot împărtăși secretele. Muzica continuă când Daisy află că Benjamin nu îmbătrânește într-un mod natural.
Filmul apelează și la muzică preexistentă, selecția incluzând două piese ragtime de Scott Joplin. Elite Syncopation și Bethena, dintre care aceasta din urmă este interpretată de Benjamin și profesoara sa de pian, o rezidentă în vârstă a azilului. Muzica de balet din spectacolul Carousel se aude atunci când Benjamin asista la o reprezentație cu Daisy ca balerină. În film mai sunt incluse o serie de melodii jazz și pop, inclusiv piesa My Prayer.
Bibliografie
Laurence E. MacDonald, The Invisible Art of Film Music: A Comprehensive History, second edition, Scarecrow Press, Maryland, 2013;
