Politica de confidenţialitate
Ratcatcher

Ratcatcher (1999)

Actiunea filmului este situata intr-o perioada si un loc foarte specifice: in Glasgow-ul asediat de greva gunoierilor din 1973 care a lasat orasul inundat de pungi negre de plastic umflate cu grohotisuri si de o armata de sobolani. Surplusul de intensitate al Ratcatcher evidentiaza faptul ca filmul este mai putin preocupat de material decat de existential sau spiritual. Este un film despre un baiat (James, interpretat de William Eadie) care, la un pas de maturizare, coboara in purgatoriu, o stare de rea-credinta din cauza careia se confrunta cu o mantuirea incerta.

Scena obsedanta de inceput, cu un copil care se leagana infasurat intr-o perdea de dantela subtire ca pielea, surprinde esenta filmului. Este in acelasi timp imaginea muritorului in devenire, continut in sacul sau embrionar opac. Lynne Ramsay, care se afla la primul sau lung metraj, sugereaza ca James este fantoma unui baiat dupa ce acesta s-a jucat un joc care s-a terminat prost langa canal. Incidentul – un moment de cruzime copilareasca ce are un efect devastator – inspira o fascinatie ciudata fata de sarpele de apa – un memento mori infernal care intersecteza lumea lui, acum schimbata irevocabil. Intr-adevar, apa ofera o motafora cheie intr-un film care mediteza asupra starii proteice de a fi care este ascunsa chiar sub suprafata maturitatii.

Peisajul (creat de Ramsay cu scenograful Jane Morton si directorul de imagine Alwin Küchler, care, alaturi de editorul Lica Zucchetti au fost colaboratori regulati ai acesteia inca din timpul scolii de film), foloseste o paleta subtila de marouri pamantii si ardezii. Imprejurimile permanent ascunse de proprietatile asediate de gunoiul lumii refecta o stare emotionala plina de noroi pentru James. Cu toate acestea, exista momente luminoase si goale pentru a descoperi culorile primare ale viselor copilariei. James gaseste speranta cand ia un autobuz galben in afara orasului si descopera invelisul unei noi locuinte, inconjurate de campuri de porumb. In acest Elysium auriu el poate fi din nou un copil fara griji.

http://youtu.be/u6bOCUOPN0w

Print Friendly, PDF & Email
Citeşte şi
Muzica, oameni si realitate in neorealismul italian