Politica de confidenţialitate
Lolita

Lolita (1962)

Lolita (1962) este o drama-comedie realizata de Stanley Kubrick pe baza romanului clasic omonim scris de Vladimir Nabokov, care se concentreaza in jurul unui barbat de varsta mijlocie care devine obsedat de o adolescenta.

Cu acordul lui Nabokov, Kubrick a schimbat ordinea in care se deruleaza evenimentele, prin mutarea finalului romanului la inceputul filmului, un procedeu literar cunoscut sub denumirea de „in medias res“. Chiar daca a sacrificat un final maret, Kubrick a constientizat ca acest artificiu il va ajuta la sporirea suspansului, deoarece el considera ca interesul in roman se pierdea pe la jumatate, odata ce Humbert (James Mason) reuseste sa o seduca pe Lolita (Sue Lyon). A doua jumatate contine o odisee de-a lungul Statelor Unite si, desi actiunea romanului se desfasoara in anii `40, Kubrick a stabilit un decor contemporan, filmand multe din scenele de exterior in Anglia cu niste peisaje proiectate in fundal ce fusesera filmate in America. Unele roluri minore au fost jucate de actori americani si canadieni, precum Cec Linder, Lois Maxwell, Jerry Stovin si Diana Decker, care locuiau in Anglia in acea perioada. Kubrick a fost nevoit sa filmeze in Anglia deoarece nu numai ca banii pentru finantarea fimului au fost stransi acolo, ci trebuiau cheltuiti in acelasi loc.

Muzica pentru film a fost compusa de Nelson Riddle. Numarul de dans recurent, ce se aude pentru prima oara la radio cand Humbert o intalneste pe Lolita in gradina, devine la scurt timp dupa lansarea filmului un hit sub numele de Lolita Ya Ya cu Sue Lyon creditata pentru vocea din versiunea cantata. Reversul a fost o balada rock in stilul anilor `60 denumita Turn off the Moon, cantata tot de Sue Lyon. Lolita Ya Ya a fost inregistrata ulterior si de alte trupe – a ajuns un hit si in varianta formatiei The Ventures urcand pe locul 61 in topul Billboard si fiind inclusa pe multe dintre compilatiile lor ulterioare. In biografia celor de la The Ventures, Del Halterman citeaza un critic anonim al uneia dintre variantele coloanei sonore a Lolita, lansata pe CD, care spune ca „trasatura esentiala a albumului este piesa cea mai frivola, Lolita Ya Ya, un instrumental innebunitor si atragator cu un vocal fara sens care apare ca o parodie simultan vicioasa si cu umor de calitate realizata din elementele kitsch ale rock and roll-ului de la inceputul anilor `60“.

Melodia a fost inregistrata recent si de chitaristul mexican Diego de Cossío pe albumul sau Guitarra Magica de Diego de Cossio: Los Dorados 60’s. Ca in cazul mai multor adaptari de chitara ale lui Diego de Cossío, melodia a primit o sensibilitate spaniola.

http://youtu.be/f3yExp9iZPc


Print Friendly, PDF & Email
Citeşte şi
Five Easy Pieces (1970)