Similar cu celelalte elemente invizibile ale limbajului cinematografic, coloana sonora ajuta privitorul sa inteleaga mediumul ca intreg. Cand partile vizuale trebuie accentuate, povestea dezvoltata sau personajele scoase in relief, coloana sonora este cea care ofera o valoare emotionala adaugata si o greutate intelectuala. Cand doua personaje se saruta, muzica se intensifica pentru a sublinia emotia. Coloana sonora da un alt nivel de interpretare dramei, in plus fata de cele deja construite in mizanscena. Asa cum editarea adauga sens si semnificatie cadrelor vizuale pentru privitor, partitura compozitorului de film trebuie sa functioneze in colaborare cu imaginea, pentru a crea miscare si titluri emotionale pentru privitor cu scopul de a intensifica experienta cinematografica. Pentru a plasa privitorul, astfel incat sa apara acceptarea ce trebuie absorbita in lumea filmului, coloana sonora trebuie sa fie usor de recunoscut. Prin urmare, scopul coloanei sonore nu este acela de a construi pe deplin lumea diegetica sau de a atrage atentia asupra muzicii, ci de a mentine structura limbajului prin care se exprima acea lume. Dupa cum sustine compozitorul american Irwin Bazelon: „Elaborarea muzicala realizata pe deplin… iese din discutie… Compozitorului de film nu i se cere sa actioneze in baza ideilor propii, ci doar sa le initieze“. Titlurile muzicale care poseda semnificatii ce ocolesc privitorul ingreuneaza intelegerea semnificatului si, astfel, determina privitorul sa se concentreze pe muzica in sine, ceea ce conduce la o iesire din lumea diegetica, facand filmul ineficient.
O structura solida sporeste lizibilitatea, care, la randul sau, permite acceptarea lumii narative. Compozitiile de muzica de film joaca un rol major in transportarea lina a spectatorilor prin secvente puternic editate oferind publicului o linie melodica care il poate transporta pe parcursul filmului. Chiar daca povestile sunt nefamiliare pentru public, coloana sonora este acolo pentru a mentine indicatoarele si integritatea limbajului cinematografic. In Children of Men (2006), coloana sonora compusa de John Tavener este formata din muzica clasica umpluta cu orchestratii si voci care simuleaza muzica religioasa. Coardele mici sunt prezente cu scopul de a crea indicii familiare pentru situatiile nefamiliare. Tavener compune o partitura care este oarecum unica, dar cu toate acestea, ea nu reflecta o lume futurista, ci spiritualitatea temei filmului, pe masura ce parcurge spatiul narativ, ceea ce sprijina greutatea emotionala a filmului. Aceasta este functia principala a coloanei sonore indiferent de genul filmului: sa continue cimentarea familiaritatii privitorului, lizibilitatea limbajului cinematografic si sa continue profunzimea emotionala a filmului.
Aceasta familiaritate nu impiedica genul science-fiction, ci il sprijina, oferind confortul necesar pentru accesibilitatea privitorului si libertatea de a retrimite lumi fantastice in natura. O astfel de accesibilitate trebuie mentinuta, pentru ca privitorul sa fie complet absorbit de text, contribuind la succesul filmului. Coloana sonora, care se afla la baza unui film, trebuie sa prezinte o familiaritate solida, capabila sa sustina lumi din viitor sau o galaxie indepartata, mentinand in tot acest timp un limbaj cinematografic bine stabilit.
http://youtu.be/-pyXpzfKQEE
http://youtu.be/L6CNFeQ4txg
http://youtu.be/5AD_giIWw5I
