Seven Samurai (1954) este considerat adesea ca fiind cel mai bun film al lui Akira Kurosawa si i-a adus acestuia recunoastere internationala. Aceasta epopee magnifica, pe care Kurosawa a regizat-o, editat-o si scris-o (in colaborare cu Shinobu Hashimoto si Hideo Oguni), este despre sapte samurai care vin in apararea unui mic satuc. Fumio Hayasaka a fost din nou ales pentru a realiza coloana sonora a filmului. Acesta a fost ultimul film la care compozitorul a lucrat inainte de moartea sa. Un proiect monumental, Hayasaka a compus peste 300 de piese muzicale pentru Seven Samurai in decurs de doua luni. Ca recunoastere a contributiei sale enorme la acest film, a primit propriul credit pe genericul filmului. El a fost primul compozitor de film japonez caruia i s-a acordat aceasta onoare.
Seven Samurai are aproape trei ore si jumatate, iar muzica joaca un rol complex in ritmul filmului, dezvoltarea personajelor si in sensul general. Kurosawa si Hayasaka au plasat muzica rational si au evitat sa o foloseasca intr-o maniera prea emotionala. Principala tema muzicala a lui Hayasaka, care este rar utilizata, ofera o buna ilustrare a acestei strategii. Ea consta, in principal, dintr-un ritm de topa repetitiv care bubuie in liniste pe masura ce se desfasoara genericul de inceput. La momente aparent aleatorii, totusi, Hayasaka intercaleaza intreruperi ascutite pentru coardele mici. Intreruperile intra in conflict cu ritmul repetitiv si prefigureaza pericolul si incertitudinea cu care satenii si samuraii se vor confrunta in decursul povestirii.
O alta caracteristica distinctiva a coloanei sonore realizate de Hayasaka pentru Seven Samurai este utilizarea temelor recurente pentru personaje si situatii specifice. Temele recurente sunt un concept originar in opera sfarsitului de secol 19 si in ceea ce Richard Wagner numea laitmotive (idei muzicale recurente care pot reprezenta personaje, obiecte, emotii, etc.). Compozitorii de la Hollywood, in special in anii `30 si `40, erau indragostiti de aceasta tehnica. Si Hayasaka s-a folosit de ea in mai multe filme. Aceasta tehnica este utila deoarece functioneaza in tandem cu scenariul si, prin urmare, compozitorul are posibilitatea de a folosi muzica pentru a ghida publicul in naratiune. In Seven Samurai, Hayasaka a folosit temele recurente pentru mai multe concepte diferite: suferinta satenilor, intelepciunea batranului satului, amenintarea banditilor, si chiar si pentru momentul in care un tanar descopera sexul opus.
De departe cea mai importanta tema recurenta din film este cea a samurailor. Apare pentru prima data dupa ce Kambei (Takashi Shimura), un samurai ratacitor, salveaza eroic un copil din sat de la o luare de ostatici. Cand Kambei pleaca, dupa ce elibereaza copilul si ii ucide rapitorii, muzica intra. Muzica incepe cu un bas de mars si cu o melodie eroica, dar nu coplesitoare. Melodia incepe la acelasi interval muzical folosit si in alte apeluri eroice de trompeta. Dar curand, melodia o ia in jos si dezvaluie faptul ca este intr-o cheie minora, care pare sa capteze umilinta lui Kambei. Pentru cei care vor sa revada filmul, retineti tema samurailor, precum si temele pline de umor pentru fagot, flaut si bongos pe care Hayasaka le intercaleaza pentru Kikuchiyo (interpretat de Toshiro Mifune). Kikuchiyo nu este un samurai din nastere, desi aspira sa ajunga unul. El recunoaste situatia dificila a satenilor, dar in acelasi timp, metodele si atitudinea sa sunt mult mai emotionale si imprevizibile decat ale unui stoic samurai. Muzica lui Hayasaka reflecta acest contrast.
Tema samurailor revine de mai multe ori pe parcursul filmului. In unele cazuri, este un mod de a semnala ca samuraii sunt perseverenti, si in acele scene, tema este neschimbata. In alte cazuri, tema samurailor este modificata. Spre exemplu, dupa scena in care Rikichi (unul dintre sateni) este martor la uciderea sotiei sale, unul dintre samurai, Hayashida, incearca sa il consoleze. Cand Hayashida incearca sa ii aline durerea lui Rikichi, tema samurailor se aude in surdina peste dialog, cantata de un singur corn. Aceasta a fost usor modificata (este mai lenta si mai lirica) pentru a reflecta compasiunea samuraiului grijuliu.
O alta transformare a temei samurailor apare atunci cand un alt samurai, Kyuzo, se ofera voluntar pentru a fura o arma de la banditii care se apropie de sat. In timp ce ceilalti samurai asteapta cu nerabdare intoarcerea lui Kyuzo din aceasta misiune periculoasa, muzica este ambigua si reflecta incertitudinea lor. Cand Kyuzo se intoarce din intuneric, tema samurailor iese si ea la iveala din interiorul tensiunii muzicale. Tema, cantata de un singur oboi, este mult mai reflexiva in starea de spirit pe care o creeaza. Sprijina actul eroic si de abnegatie pe care Kyuzo tocmai la facut.
