Politica de confidenţialitate
The Virgin Spring

The Virgin Spring (1960)

Bazat pe un cantec popular din secolul al 13-lea, The Virgin Spring (1960) a fost influentat puternic de Rashomon (1950), al lui Akira Kurosawa, pe care Ingmar Bergman l-a numit in repetate randuri ca fiind unul dintre filmele sale preferate. The Virgin Spring i se datoreaza si studiilor cinematografice despre natura ale lui Victor Sjöström.

Daca in anii de inceput ai carierei sale de regizor, Bergman folosea intens fragmente din Beethoven, Mozart si Mendelssohn, intre Waiting Women (1952) si The Virgin Spring, referintele muzicale devin mai rare si limitate la piese de pian: Schumann, Liszt si Chopin.

The Virgin Spring contine o varietate de teme (multe concentrandu-se pe aspectele religioase ale filmului), inclusiv crestinism, paganism, mitologia nordica, razbunare, ocult, punerea la indoiala a credintei, inocenta sexuala, justitia si natura raului. Filmul ridica multe intrebari morale publicului, in primul rand in ceea ce priveste razbunarea adoptata de parintii lui Karin si daca aceasta este justificata. Fire de nihilism pot fi, de semenea, surprinse in film, afisate in special in lipsa de simpatie umana a pastorilor si a violului lor nerusinat, abuzul si in cele din urma ucidea unei tinere fete nevinovate.  Legenda din secolul 15, The Three Living and the Three Dead, careia filmul ii este indatorat, era foarte populara in Evul Mediu si a constituit baza pentru multe texte si imagini, inclusiv pentru Dansul Mortii si Pardoner’s Tale, una dintre Povestile din Canterbury ale lui Geoffrey Chaucer.

Filmul se bazeaza pe balada suedeza din secolul 13, Töres döttrar i Wänge (Fiica lui Töres din Wänge). In balada, nu una ci trei fiice sunt ucise de pastori, iar izvoarele incep sa siroiasca cand acestea sunt decapitate la sfarsit. Cei trei pastori sunt toti adulti, iar ultimul este lasat in viata de tata. Karin este numele mamei, nu cel al fiicei, iar personajul Ingeri nu are niciun fel de dialog.

Finalul filmului se concentreaza asupra izbavirii din poveste, in care tatal lui Karin, Töre, se roaga la Dumnezeu pentru iertarea actiunilor sale razbunatoare, sustinand ca va construi o biserica pe locul in care i-a fost ucisa fiica. El remarca, de asemenea, confuzia pe care o are fata de Dumnezeu din cauza evenimentelor care s-au desfasurat pe parcursul ultimelei zile si se intreaba de ce permite Dumnezeu ca astfel de lucruri oribile sa i se intample poporului sau.