Intr-o perioada in care eficacitatea „underscoring-ului“ (muzica in surdina ce se suprapune peste dialog sau scene vizuale) continuu era pusa la indoiala, compozitorul de origine germana Franz Waxman a demonstrat ca o coloana sonora puternica, cu o atingere moderna in armonia, ritmul si instrumentatia sa, poate spori impactul dramatic al unui film. De-a lungul anilor `50, Waxman a ramas un sustinator al coloanelor sonore complet simfonice. Un exemplu clasic este prima sa lucrare majora a deceniului, care a venit atunci cand Billy Wilder, alaturi de colaboratorii sai scriitori Charles Brackett si D.M. Marshman Jr., a scris scenariul pentru Sunset Blvd. (1950), o drama mistuitoare care arunca o privire asupra Hollywood-ului, din interior.
Coloana sonora compusa de Waxman contine doua motive melodice principale. Primul, o tema modernista energizanta cu coarde dramatice si arpegii rapide de pian, se aude in timpul genericului de deschidere; ulterior este folosit ca muzica de miscare cand Joe este urmarit de recuperatorii auto si se trezeste cu o pana de cauciuc pe aleea conacului Normei Desmond (Gloria Swanson). Al doilea motiv muzical este o melodie exotica asociata cu Norma, care se aude de fiecare data cand isi discuta planurile de a reveni pe marele ecran in rolul lui Salome. Este utilizata, de asemenea, foarte eficient in scena studioului, in care spera sa discute revenirea ei. Cand da peste Cecil B. DeMille, care este in timpul filmarilor la Samson si Delilah, Norma este invitata de DeMille sa se aseze pe scaunul sau de regizor pana ce el termina de filmat o scena. Cand un tehnician in iluminare, in varsta, o recunoaste, el intoarce un reflector spre ei si tema muzicala Salome invadeaza glorios spatiul. Mai tarziu, cand Joe incepe sa isi stranga lucrurile si se pregateste sa plece din conac, starea psihica tot mai instabila a Normei este sugerata de tonuri lung-sustinute, straniu ezitante, ascutite, scoase de suflatori si coarde, care fac, de asemenea, o trimitere subtila la tema Salome.
Cel mai memorabil moment al coloanei sonore apare in scena finala, cand Norma, dupa o confruntare ucigasa cu Joe, este sechestrata in dormitorul sau de la etaj in timp ce politia si jurnalistii se aduna la parter. Majordomul ei Max, intelegand starea fragila a Normei, cere politiei sa ii amane arestarea pana cand poate fi convinsa sa coboare jos. El anunta roiul de cameramani cand poate incepe sa foloseasca aparatele de filmat si realizeaza o scena cu Norma facandu-si mult asteptata revenire ca Salome; el o invata ca trebuie sa salute oamenii veniti la palat in timp ce coboara scarile.
Alegerea lui Waxman pentru armonie si instrumentatie in aceasta scena pare la prima vedere sa transmita sentimentul ca Norma nu se potriveste in rolul lui Salome, cu un saxofon alto oferind la un moment dat o bucata anacronica din melodie. Chiar daca faptul ca ea este prea batrana pentru a o interpreta pe Salome nu este nicioadata discutat, muzica lui Waxman clarifica faptul ca obsesia lui Norma pentru personajul biblic este o indicatie clara a nebuniei actritei. In timp ce coboara, cu bratele desfacute, orchestratia bogata a temei Salome sugereaza ca Norma Desmond a devenit intr-adevar Salome. In incheierea filmului, ea paseste direct catre camera pentru mult asteptatul sau prim-plan, acompaniata de coarde puternice.
